Știrile și crearea de conținut în sec. XXI

CoAutori: Andreea Hurezeanu și Georgiana Roșculeț

Știrea este un conținut care prezintă realitatea actuală, pe care o transformă într-o formă comunicabilă, transmisă apoi, prin intermediul unor tehnici de difuzare în masă. Elementul central al unei ştiri îl reprezintă faptele și nu opiniile. Pentru a vorbi despre o știre completă, este necesar ca respectivul conținut să răspundă unor serii de întrebări: cine? (a făcut), ce? (a făcut), când? (a făcut), unde? (a făcut), de ce? (a făcut) şi cum? (a făcut).  Mai mult, nu orice fel de informaţie poate fi o ştire. Ca să fie considerată ştire, informaţia trebuie să aibă o mulţime de calităţi însă cea mai importantă este noutatea. Pentru a avea caracterul de știre, ceea ce se relatează trebuie să fie: actual, în curs, la zi, important, semnificativ sau neobișnuit.

În ceea ce privește conținutul online observăm că noii diseminatori de informație (bloggeri în special) nu își mai văd articolele ca finalizate, iar jurnalismul (dacă suntem de acord că cel puțin o parte din bloguri sunt presă) devine un proces care nu livrează un produs finit, ci invită la discuție. Procesul e în cazul acesta produsul pe care blogerii îl dau către public, iar acest proces este îmbunătățit de contribuțiile celor care participă la dezbatere. În acest caz, cel ce scrie articolul furnizează informațiile de context, datele disponibile și explică ce nu se știe, bazându-se pe contribuțiile comunității pentru a îmbunătăți materialul. Ușurința cu care, pe internet, se poate actualiza și completa un articol, este esențială pentru ca acest sistem să poată funcționa.

Ce sunt știrile false și cum le recunoaștem?

În cele ce urmează ne vom îndrepta atenția asupra conținuturilor știrilor false și a dezinformărilor.

Acestea sunt conținuturi care sunt create pentru a atinge un scop ulterior în beneficiul unei părți interesate. Acestea au obiectivul clar, dar nedeclarat, de a dezinforma prin combinația informațională și vizuală pe care o expun.

Scopul urmărit variază în funcție de grupul emitent și poate fi încadrat, de cele mai multe ori, în două categorii care se intersectează:

  1. Profitul financiar – prin reacția preconizată din partea utilizatorilor, generatorii vor încerca să obțină de la aceștia bani. Pot crește profitul fie cerând bani direct utilizatorilor justificând urgența, pericolul, autoritatea, etc., fie indirect, prin atragerea cât mai multor vizualizări și astfel primind bani din reclamele care apar pe siteurile lor.
  2. Influențarea socială – prin reacția preconizată din partea utilizatorilor, generatorii vor încerca să obțină schimbări la nivel social sau politic prin întărirea divizării sociale și prin accentuarea perspectivei competitive de tipul „noi vs ei”.

Trăsătura principală a practicii de știri false este că urmărește, prin plasare, conținut și moment, stimularea laturii emoționale și nu acumularea de informații veridice, verificate. O știre poate fi reală, cu informații concrete, însă prin plasarea sa într-un anumit moment și scoaterea din context, induce în eroare cititorul, prin urmare devine știre falsă.

Să luăm câteva exemple de știri false:

  • Clickbait

Este un fel de „momeală” pentru a da click. Scopul din spatele acestora este să crească numărul de vizitatori ai siteului și astfel să crească prețul pe care îl iau pentru afișarea unei reclame pe siteul lor. Le poți recunoaște pentru că îți atrag atenția cu titluri cu tentă de senzațional, urgent, secret, esențial, unic. De cele mai multe ori, acestea nu conțin informații relevante sau chiar sunt departe de ceva adevărat.

  • Propaganda

Propaganda este încercarea deliberată și sistematică de a modela percepții, de a manipula cogniții și de a domina opiniile pentru a obține un răspuns care să promoveze intenția dorită a propagandistului, pentru a promova o cauză politică sau o agendă ascunsă.

  • Parodia

Multe siteuri și conturi pe rețelele sociale publică știri false pentru divertisment sau parodie. Acestea își autodeclară transparent intenția.

  • Reclamele ascunse

Deși reclamele nu pot fi considerate în sine știri false alegem să includem câteva mențiuni care ne pot demonstra cum putem fi induși în eroare de către acestea. De exemplu, există foarte multe reclame mascate ca știri dar și multe conținuturi și știri false ce au caracter de reclamă. Având în vedere această relație strânsă, este important să recunoaștem reclamele, inclusiv pe cele ascunse.

Cel mai frecvent acestea sunt așezate în partea dreaptă a ecranului sau apar notate cu „sponsorizat”. Bloggerii care își respectă și onorează audiența anunță când fac reclamă la un produs și o fac doar după ce testează ei calitatea. Alții nu fac asta, așa că e bine să învățați să recunoașteți „semnalele” care să vă îndemne să cercetați mai în profunzime.

Pe scurt, câteva indicii ar fi: sunt prezentate doar beneficiile, prețurile sunt nerezonabil de mici, îți cere să achiziționezi imediat stimulând un sentiment de urgență, îți atrage atenția într-un mod agresiv sau la o privire mai atentă te face să nu te simți bine cu felul în care ești acum, cu ce faci sau ce ai, iar produsul sau serviciul prezentat vine ca o soluție rapidă.

Cum verifici dacă o știre sau un conținut online este fals?

Merită să precizăm că de multe ori chiar și pentru specialiști și oameni foarte bine informați poate să fie o provocare să discearnă între adevăr și fals în mediul online. În cele ce urmează vă propunem o serie de recomandări care te pot sprijini să gândești critic. Cu cât exersezi mai mult această formă de a privi conținutul TV și cel online, cu atât ai mai multe șanse să nu cazi în capcana dezinformării și manipulării.

1) Verifică titlul și textul – Dă sentințe? E senzaționalist? Dacă răspunsul e da, atunci ar fi util să căutăm modul în care e rezumată știrea de alte site-uri sau canale.

2) Verifică sursele – Sunt acestea ușor de identificat? Trebuie identificate surse de încredere (agenții de presă sau entități cu experiență).

3) Verifică unghiurile – Sunt prezentate toate punctele de vedere implicate? Dacă se pune accent exclusiv pe viziunea uneia dintre părți, celelalte părți implicate sunt dezavantajate.

4) Verifică opiniile – Își dă autorul cu părerea? Dacă articolul devine subiectiv, trebuie să reținem că și informațiile prezentate sunt filtrate întocmai.

5) Verifică citarea – Există citatul original în altă sursă? E parțial sau complet?

6) Studiază asocierea pozelor sau imaginilor cu textul. Reprezintă pozele acțiunea descrisă în text? Imaginile folosite ar trebui să aibă legătură directă cu informațiile din text. Poți verifica dacă poza mai apare undeva încărcând imaginea aici https://images.google.com/ .

7) Verifică data – 2009 nu este la fel cu 2019, iar o informație relevantă în 2009 poate să aibă o altă interpretare în 2019.

Pentru cei deja familiarizați cu analiza conținutului media care doresc o abordare mai complexă a acestui subiect, propunem Modelul celor 5 Întrebări cheie, disponibil aici: https://bit.ly/2JKMr4K . Acesta a fost elaborat de cercetătorii Centrului de Alfabetizare Media (Center for Media Literacy) din Los Angeles şi prezentat în lucrarea CML MediaLit Kit (2003) și inclus în cartea Comunicarea virtuală, Rotaru I. (2010).

Ai nevoie de sprijin să recunoști știrile valide de cele false? Suntem aici pentru tine!

Scrie-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/SigurPeNet/  – sau pe email la adresa ajutor@oradenet.ro . Numărul de telefon la care ne găsiți în această perioadă este 0740 992 176 –  numărul are tarif normal de apelare în rețeaua Orange, de luni până vineri în intervalul 9.00-13.00.


Prietenii Ora de Net

UPC UPC UPC
Salvati Copiii

Copyright © 2019 Ora de net

Salvati Copiii - Uniunea Europeana

Copyright © 2019 Ora de net